Recunosc...mai stiu despre mine ca sunt o fana a viselor in cea mai mare parte a acelora ce nu necesita in mod indispensabil somnul. Scuza este aceea ca zodia imi este favorabila. Nu stiu daca este bine, nu stiu daca este rau insa stiu ca atunci cand visez ma pierd printre mii de ganduri care mai de care mai indraznete, nebunatice, zurlii si uneori totul devine atat de real incat simt cu toata fiinta mea ca traiesc acolo, undeva...E placut. E placut sa evadezi din realitatea in care traiesti si sa poti sa "emigrezi" in lumea ta onirica in care simti ca viata nu inseamna altceva decat un sirag de intamplari fericite...e ca si cum ar fi micul tau colt de rai. Cred ca fiecare dintre noi are momente in care pur si simplu viseaza cu ochii deschisi la ceva, la cineva, undeva, oriunde si oricand. Si atunci cand o usa trantita, telefonul sau soneria te trezesc din visul tau magnific, e ca si cum ai ramas singur in desert. Te pierzi si iti dai seama dupa cateva secunde ca mai vrei sa visezi, ca mai vrei sa iti lasi imaginatia sa hoinareasca pe oriunde, ca e bine acolo unde tocmai ai fost si te intrebi de ce. De ce avem nevoie de vise? Raspunsul este in oricine. Cu totii stim de ce avem nevoie sa visam si cand e timpul sa o facem dar mai ales de ce...Raspunsul meu e unul: visele nu tradeaza si sunt singurele care iti mai raman atunci cand ramai faca nimic.
"Dreams are like the paints of a great artist. Your dreams are your paints, the world is your canvas. Believing, is the brush that converts your dreams into a masterpiece of reality.” (unknown)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu